marți, 25 septembrie 2012

Vei sti cand trebuie sa o faci


Stii ca ai sa o faci atunci cand frica a disparut deja. Cand privesti lumea cu iubire maxima, cand ai iertat tot ce te-a ranit pana atunci si plin de detasare executi gestul in firescul sau sublim. Pana atunci esti plin de neliniste si de teama, de ura, de mahnirea care te-a adus pana aici. Acum acestea toate au ramas in urma, la ani distanta, chiar daca au trecut numai secunde de atunci. Ai putea sa renunti si sa nu o mai faci. Ai putea sa te intorci in lumea care ai mai fost si sa existi in eterna neexistenta efemera, absent la marile lor nimicuri, dar, ar fi ca si cum ai fi facut-o deja, iar apoi ai bantui lumea in fantomatica aventura a duhurilor repudiate.
Primul semn ca este timpul ca sa o faci este muzica aceea pe care altfel nu ai cum sa o auzi. Muzica armoniei astrelor capata o amplificare suficienta pentru ca tu sa o auzi in sigura data in viata cand ea iti acompaniaza curajul, sau lasitatea de a te abandona in brate ei. Cei ce o fac inainte de a simti in tample suntul armoniei galactice se pierd in neant. Iar cei care intarzie sa o faca raman blocati in momentul acela pentru vesnicie.
Simti pulsul cum iti sparge pieptul si tamplele iar o ameteala provocata de teama incepe sa te domine. Privirea iti joaca feste si vrei sa te imvingi pe tine in jocul cu moartea in favoarea ei dar instinctul de conservare si frica de ceea ce urmeaza vorsa te impiedice.Esti hotarat sa o faci mai mult ca niciodata. La un moment dat se face liniste. Nu se mai aude nici zgomotul orasului nici sunetul boxelor nici vantul, nimic. Nici scrasnetul dintilor sau curgerea lacrimilor nu se mai aude nici tipatul din sufletul tau si nici suferinta ce te-a adus pana aici. Nu te grabi !Ai o viata, sau poate o moarte in fata si tot timpul din lume la dispozitie pentru a nu gresi. Usor te calmezi, stii ca ai sa o faci, ca nu mai este loc de intoarcere. Esti ca si cum s-ar fi intamplat deja. Sufletul ti se usureaza de o satisfactie parca a incheirii socotelilor, a confirmarii prin gestul fatal a ceea ce doreai sa reprezinte de atunci de cand ai inceput sa te gandesti la ea.
Urmeaza magia sunetelor ce ii prevestesc venirea. Astepata-le si nu te amagi cu reziduri de piese ramase in sinapse.  Este unica si se va auzi tare, tare, tare, nu ai cum sa o confunzi. Daca nu vine trebuie sa astepti. Iar daca tot nu vine trebuie sa renunti.. Fara ea nu se poate. Fara ea nu ai ajuns la impacarea suficienta cu tine si cu gestul in sine incat sa o faci. Mai ai o lupta de dus, inapoi in lume, cu tine, cu ea, cu temerile, cu iubirea neimplinita, cu neajunsurile, cu tot. Esti cea mai puternica fiinta din lume! Ai putut sa ajungi pana acolo unde multi nu au curajul nici sa se gandeasca. Asadar ai sa poti ! Iar muzica aceea... pana la urma tot ai sa o auzi...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu