marți, 25 septembrie 2012

Dansez pentru tine

Ieri am trecut pe langa ea. Am vazut-o cred doua sau poate trei secunde.Am trecut cu masina pe langa masina ei din sens opus.M-a vazut un pic mai tarziu decat am vazut-o eu si…a tresarit. M-a privit atent si busc.S-a holbat ca sa vada daca sunt cu cineva in masina si daca sunt eu la volan.
Praf. Nu o mai vazusem de mult si am crezut ca o uitasem.Ma obisnuisem asa. Traiam uman cu rutina zilnica si singuratatea pe care toti o avem chit ca traim sufocati de multime.
Am fost fericit cateva ore pentru privirea aceea,pentru minimul de atentie pe care l-am primit in acele secunde de la ea.
Credeam ca e doar dorinta de a i-o trage. Dorinta biologica de a o face cu cineva cuplata cu obisnuinta de a i-o trage ei. Dar nu e. E mai mult de atat. Sau mai altfel.
Am un coleg nou de birou. Dupa cateva ore mi-a marturisit povestea lui.Nu difera cu nimic de a mea. E clasica. Nu suntem speciali cu nimic chit ca suntem convinsi ca lumea se invarte in jurul nostru. Colegul meu e antropolog deci nu are aceeasi pregatire ca mine dar simte la fel.Asta inseamna ca nu sunt timpit.
Cu toate astea nu pot sa ma mai fut cu nimeni,pentru ca nimeni nu e ca ea.Sau poate ii dau eu prea multa atentie.Da-o dracu,pana la urma tot o sa o uit.Sau poate nu,dar cred ca si ea simte acelasi lucru si ca…gandeste la fel.
Andrei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu