marți, 25 septembrie 2012

Bucla timpului



Reincarnare rapida , gesturi scapate intamplator, coincidente necoincidale, si aceleasi picaturi de ploaie. Sunt ani de cand nu mai stiu nimic de tine, iubire, si cu toate astea imi esti alaturi cand nici nu ma astept. Te regasesc in fiecare relatie, fiecare aventura, fiecare sarut inocent uitat la o poarta din lume, si in fiecare orgasm infiorator. Inca nu a reusit nimeni sa ma faca sa te uit. Gesturile tale apar de multe ori in completarea gesturilor mele indiferent de forma sub care ma domini cu priviri speciale in nopti invelite cu stele ce ard fierbinte in paharul rosu cu vin.
Astazi am ajuns in Bucuresti dupa mult timp de ratacire. M-a intampinat o copila care iti seamana izbitor si care, culmea, lucuieste la o strada de tine. Mi-a povestit despre tine o jumatate de ora fara sa stiu de cine vorbeste. Ce cacat e viata asta! Ce sanse erau sa gasesc copila asta in fata biroului care sa imi povesteasca tocmai despre tine ?
Are ochii tai, buzele tale, gesturile tale, tenul tau. Este tu exact la varsta la care te-am cunoscut. Are 19 ani. De doua zile sunt beat de senzatii si iubesc surogatul existentei tale care se comporta in pat la fel ca tine. Dar nu esti tu. Este reincarnarea nebuniei tale de atunci de de mult, cu mine un pic mai batran, prins cumva intr-o bucla a timpului din care nu stiu daca vreau sa mai ies. As putea sa o gonesc si o data cu ea si pe tine si ceea ce reprezinti si tu si ea si tot ceea m-a marcat din ceea ce esti. Acum e langa mine si nu intelege ce i se intampla. I-am povesti despre noi dar nu o deranjeaza sa stie ca imi aminteste de tine. E mica si are multe de invatat. E la fel de prostuta cum ai fost si tu.Voiam sa te intreb: Crezi ca pe fond o jignesc facand dragoste cu trupul ei, facand dragoste de fapt cu tine cea care nu mai esti langa mine de mult?  Iar daca voi incepe sa o iubesc, crezi ca te voi jigni daca o voi iubi pe cea care este ca tine facandu-ma sa te uit?
Sa fie o fina ironie a divinitatii? Sa fie destin? Sau blestem?
Daca voi putea am sa o las a zboare. E inca mica are timp sa se salveze de mine. Sa traiasca in inocenta celor saraci cu duhul din care si pe tine te-am rapit. Mi-a povestit ca locuiesti cu tip.Si mi-a spus ca atunci cand i-ai povestit despre iubirea adevarata ai plans. E fascinata sa faca dragoste cu tipul din idealurile povestilor tale.Crezi ca mai poate fi salvata? Cine sa fie cel care a intinato cu valorile noastre, eu acum, sau tu povestindu-i ca dragostea exista si ca apostolul ei sunt eu?
Stiu ca nu ai sa citesti niciodata ceea ce iti scriu aici.
Dar eu iti spun ca maine ma voi ridica si voi continua ratacirea. Pana la urma voi intalni copila care ma asteapta sa vin. Iar aceea sigur nu esti tu si nici una care iti seamana tie. Tu nu existi. Eu te-am inventat si ai sa mori o data cu mine pentru ca existi numai in imaginatia mea.
Asteapta-am copila, de maine urc in seaua tocita in multe rataciri si am sa plec spre rasarit! Sa-mi iesi in cale, pentru ca am sa vin!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu